Acneea nou-nascutului (pustuloza cefalica neonatala) este o afectiune inflamatorie ce debuteaza in cea de-a treia saptamana de viata, cu leziuni asemanatoare acneei adolescentului, fara a prezenta, insa, comedoane (puncte albe si negre). Eruptia poate apare la nivelul fetei, scalpului si a jumatatii superioare a trunchiului. Se datoreaza colonizarii fungice cu Malassezia. Poate persista de la cateva zile pana la cateva saptamani, de cele mai multe ori rezolvandu-se spontan. In cazurile severe se pot aplica topice antimicotice.
Miliaria este o afectiune cutanata ce debuteaza de obicei in primele saptamani de viata, datorita ocluziei glandelor sudoripare (de transpiratie) prin supraincalzirea incaperii in care se afla copilul, respectiv datorita imbracamintii sintetice si ocluzive. In functie de nivelul la care se produce ocluzia, exista mai multe forme clinice. Miliaria cristalina (sudamina), apare sub forma unor mici vezicule clare, cand ocluzia este superficiala. In cazul ocluziei profunde, se formeaza papulo-pustule (bubite rosii), pruriginoase, cand vorbim despre miliaria rubra. Miliaria profunda ia nastere in urma scurgerii transpiratiei in derm, cu dezvoltarea unor papule profunde, usor dureroase, a caror evolutie dureaza 5-6 saptamani, fara a putea fi influentata de tratament. Miliaria pustulosa este cauzata de suprainfectia bacteriana a leziunilor initiale.
Eruptia apare frecvent la nivelul fruntii, gatului si toracelui superior, unde avem glande sudoripare abundente, dar si la nivelul zonelor de ocluzie (pliul axilar, inghinal etc). Este frecventa in mediile calde si umede, unde este stimulata transpiratia.
Se remite in cateva zile dupa scaderea temperaturii corpului si indepartarea hainelor si a cremelor ocluzive. Compresele cu apa la temperatura camerei si ventialtia duc rapid la remiterea inflamatiei. Mixturile pot fi de ajutor, dar in acelasi timp usuca pielea, fiind necesara hidratarea complementara, fara a folosi, insa, creme grase. In caz de suprainfectie se pot folosi antiseptice si antibiotice locale.
Ca si reguli generale preventive se recomanda : pastrarea temperaturii camerei copilului intre 21-22 grade Celsius, evitarea supraimbracarii, evitarea cremelor de corp foarte grase de tip balsam, evitarea asezarii patului copilului langa surse de caldura, respectiv a paturilor electrice.
Millia sunt mici punctulete albe, localizate in special la nivelul fetei, debutate, de obicei, in primele patru sapatamani de viata, datorita blocarii porilor, si care, de cele mai multe ori, se rezolva spontan.
Dermatita de scutec
Funduletul este una din cele mai sensibile zone ale corpului bebelusului. Aici pot aparea o sumedenie de afectiuni dermatologice, legate sau nu, de purtarea scutecului.
Dermatita de scutec este termenul folosit pentru eruptiile cauzate direct sau indirect de purtarea scutecului., si aici se integreaza dermatita iritativa de contact, intertrigoul bacterian si cel candidozic. De asemenea exista si afectiuni dermatologice agravate de purtarea scutecului, cum ar fi dermatita seboreica si psoriazisul regiunii fesiere. Nu in ultimul rand avem de-a face cu afectiuni in zona scutecului fara legatura cu purtarea acestuia: histiocitoza cu celule Langerhans, acrodermatita enteropatica, impetigo bulos, scabia, sifilisul congenital, sindromul mana-picior-gura etc.
Cauza dermatitei de scutec este incomplet elucidata, dar, se pare, ca implica un cumul de factori, printre care se numara umiditatea si ph crescut, frictiunea, efectul iritativ al urinii si materiilor fecale, prezenta microorganismelor, ce contribuie la dezechilibrul barierei cutanate locale. Este mai frecventa la copii cu diaree in ultimele 48 de ore, inaintea debutului. S-a observat ca si sapunurile alcaline duc la dezechilibrul microflorei, astefel incat se recomanda pentru aceasta zona folosirea sapunurilor de tip syndet. Odata compromisa integritatea pielii, sunt foarte frecvente suprainfectiile cu Candida albicans si cele bacteriene cu Stafilococ auriu.
Poate debuta in perioada neonatala, aproximativ in jurul celei de-a treia saptamani de viata, dar incidenta maxima este intre 7 si 12 luni, pana la varsta de 2 ani, cand copilul incepe sa foloseasca toaleta. Apare, de obicei, dupa un episod diareic sau cura de antibiotice orale, cu roseata, cu sau fara scuame, la nivelul zonei perianale, feselor, pubisului, coapselor, fiind agravata de scarpinat, de folosirea detergentilor si a servetelelor umede, dar este asimptomatica, si dureaza aproximativ 3 zile daca sunt respectate regulile corecte de schimbare a scutecului. Daca eritemul dureaza mai mult de 3 zile, in conditiile respectarii regimului igienic corespunzator; daca devine dureros, cu crize de plans la schimbarea scutecului si dupa urinare sau defecatie, exista sanse mari de suprainfectie bacteriologica si micotica, fiind necesara prezentarea la medic.
Greseli frecvente ce pot conduce la aparitia dermatitei de scutec:
-schimbarea rara a scutecului
-curatare si uscare necorespunzatoare a zonei
-folosirea de sapunuri alcaline
-lipsa aplicarii de creme protectoare in zona, la fiecare schimbare a scutecului
Pentru un tratament eficient este importanta stabilirea unui diagnostic corect al eruptiei din zona fesiera. Dermatita de scutec iritativa (comuna) poate fi tratata prin modificari simple ale practicilor de schimbare a scutecului si implica:
-mentinerea cat mai uscata a zonei,
-schimbarea frecventa a scutecului (la 2 ore, sau mai repede daca e umed),
-expunerea la aer a zonei cat mai mult posibil peste zi,
-folosirea de scutece superabsorbante (cu gel),
-evitarea scutecelor stramte, folosirea pentru igiena a apei caldute simple (dupa urinare) si a sapunurilor de tip syndet (dupa defecare),
-folosirea cremelor tip bariera cu oxid de zinc, petrolat sau dexpantenol,
-evitarea cremelor pe baza de parafina.
Daca se suspecteaza o suprainfectie se aplica local creme antifungice si/sau antibacteriene, dar si antiinflamatoare in cazuri selectate. Atentie! Nu toate antifungicele se pot administra la bebelusi!
Informatiile de mai sus au scop educativ si nu inlocuiesc un consult medical de specialitate!
